03 feb. Siguranța emoțională susține apartenența în școli
Pentru profesori, siguranța emoțională înseamnă să se simtă respectați și apreciați în activitatea lor, să aibă libertatea de a-și îndeplini sarcinile fără presiune sau intimidare și să se simtă susținuți. La rândul lor, elevii au nevoie de siguranță emoțională pentru a-și exprima gândurile și emoțiile și a se dezvolta într-un mediu care încurajează creșterea și învățarea.
Definirea siguranței emoționale
Centrul Național de Susținere a Siguranței Emoționale în Mediile de Învățare din Statele Unite ale Americii definește siguranța emoțională ca fiind „experiența prin care o persoană se simte în siguranță să își exprime sentimentele și are încredere să își asume riscuri și să fie curioasă sau încântată de a încerca lucruri noi”. Conform aceleiași surse, siguranța emoțională în școli se referă la: „cât de sigur se simte un elev în exprimarea emoțiilor în școală și cât de încrezător este să se exprime și să încerce ceva nou”.
Pentru profesori, siguranța emoțională înseamnă să se simtă respectați și apreciați în activitatea lor, să aibă libertatea de a-și îndeplini sarcinile fără presiune sau intimidare și să se simtă susținuți. La rândul lor, elevii au nevoie de siguranță emoțională pentru a-și exprima gândurile și emoțiile și a se dezvolta într-un mediu care încurajează creșterea și învățarea.
Nevoia unui mediu emoțional sigur în școli
Studiul Teacher Wellbeing Index 2022 realizat de Education Support în Regatul Unit la Marii Britanii și al Irlandei de Nord arată că 75% din profesorii sau membrii personalului administrativ din școli sunt stresați, iar 42% dintre respondenți consideră că starea de bine le este negativ influențată de cultura organizațională din care fac parte. Același studiu a evidențiat faptul că 48% din participanți simt că organizația din care fac parte nu se implică în soluționarea problemelor de sănătate mintală pe care le au.
Pe de altă parte, cele mai recente rezultate ale Programului pentru Evaluarea Internațională a Studenților (PISA) ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) indică faptul că sentimentul de apartenență al elevilor la școală este în scădere și (cyber)bullying-ul este larg răspândit. Cercetările subliniază că hărțuirea școlară are consecințe devastatoare asupra sănătății elevilor și asupra performanței școlare și crește riscul de părăsire timpurie a școlii.Aproximativ 20% dintre copiii de școală se confruntă cu probleme de sănătate mintală, în special anxietate și depresie.
Apartenența ca factor în susținerea siguranței emoționale în școli
Apartenența joacă un rol important în siguranța emoțională a profesorilor și elevilor. Ea este definită ca sentimentul de a face parte din grup și de a fi acceptat și apreciat de către colegi și profesori. Când elevii se simt parte din comunitatea școlii, își consolidează siguranța și își exprimă ideile și emoțiile în mod deschis. Profesorii, la rândul lor, pot avea mai multă energie și motivație pentru a îndeplini activitățile lor dacă fac parte din comunitatea școlii și simt că sunt apreciați pentru munca lor.
Sergiovanni (Darling-Hammond, 2017) susține că „atunci profesorii construiesc structurile care susțin apartenența și siguranța emoțională, ei pun bazele pentru ca elevii să se concentreze pe învățare. Profesorii pot consolida apartenența și siguranța emoțională, fiind receptivi la perspectivele și nevoile elevilor, afirmând identitățile depline ale tuturor elevilor și stabilind structuri care creează predictibilitate și coerență”.
Alți factori ce influențează siguranța emoțională în școli
Siguranța emoțională în climatul școlar este influențată de mai mulți factori, inclusiv cultura școlii, relațiile interpersonale, percepția asupra incluziunii și a acceptării și gestionarea conflictelor.
Cultura organizațională a unei școli poate susține siguranța emoțională a profesorilor și elevilor prin crearea unui mediu de învățare pozitiv și sustenabil. O cultură organizațională puternică se bazează pe valori și principii comune, precum respectul, incluziunea și colaborarea. Acestea creează o atmosferă de încredere și siguranță emoțională pentru toți membrii comunității școlare, încurajând un mediu de învățare care permite tuturor să se simtă în siguranță și să își exprime ideile și gândurile.
O cultură organizațională pozitivă poate, de asemenea, oferi sprijin profesorilor și elevilor atunci când au nevoie. Ea poate include programe de mentorat și consiliere pentru profesori și elevi, precum și oportunități de formare și dezvoltare pentru profesori. Cultura organizațională poate și să promoveze un mediu de învățare partenerial, în care profesorii și elevii pot lucra împreună pentru a atinge obiectivele școlare și a-și îmbunătăți abilitățile emoționale.
O cultură a relațiilor interpersonale pozitive include activități care încurajează comunicarea și colaborarea între profesori și elevi, dar și oportunități de formare pentru a îmbunătăți abilitățile de comunicare și de rezolvare a conflictelor. Relațiile interpersonale contribuie la reducerea anxietății și a stresului, care pot avea un impact negativ asupra siguranței emoționale.
Gestionarea eficientă a conflictelor contribuie la crearea unui mediu sigur și respectuos, în care profesorii și elevii se simt protejați și înțeleși, ajutând la prevenirea conflictelor și la rezolvarea lor. O gestionare eficientă a conflictelor poate îmbunătăți climatul școlar, creând un mediu pozitiv și productiv pentru profesori și elevi și duce la creșterea încrederii în relațiile interpersonale și încrederii în sine a profesorilor și elevilor. Totodată, gestionarea eficientă a conflictelor poate preveni bullying-ul, contribuind la crearea unui mediu sigur pentru profesori și elevi.
Resurse necesare susținerii siguranței emoționale în școli
Consiliere: Consilierea poate fi una dintre cele mai importante resurse pentru susținerea siguranței emoționale a elevilor și a profesorilor. Consilierii școlari pot ajuta elevii și profesorii să își gestioneze sentimentele negative și să se simtă mai în siguranță și mai confortabili în școală.
Programe de sprijin: Programele de sprijin, cum ar fi grupurile de susținere sau cluburile de discuție, pot ajuta elevii să se conecteze cu alți elevi și să își dezvolte abilități sociale și emoționale.
Educație emoțională: Educația emoțională poate ajuta elevii să înțeleagă și să gestioneze propriile emoții, precum și să dezvolte abilități sociale și emoționale.
Formare pentru profesori: Profesorii pot beneficia de formare pentru consolidarea siguranței emoționale și a managementului conflictelor, astfel încât să poată susține elevii în mod adecvat.
Mediu fizic sigur: Un mediu fizic sigur, care să nu aibă obstacole periculoase sau zone nesecurizate, poate ajuta la creșterea siguranței emoționale a elevilor și a profesorilor.
Comunicarea deschisă și transparentă: Discuții deschise și transparente între administrație, profesori și elevi pot crește siguranța emoțională prin îmbunătățirea relațiilor și prin clarificarea așteptărilor.
Câteva întrebări de reflecție pentru profesorii care doresc să susțină siguranța emoțională în sala de clasă:
- Ce sentimente personale pot afecta siguranța emoțională a elevilor mei?
- Ce pot face pentru a crea un mediu de învățare pozitiv și sigur pentru elevii mei?
- Ce pot face pentru a-i ajuta pe elevii mei să se simtă în siguranță și confortabili în clasă?
- Ce anume aș putea face pentru a-i ajuta pe elevii mei să își gestioneze emoțiile și să se simtă mai în siguranță?
- Cum pot îmbunătăți comunicarea cu elevii mei și cu alți colegi pentru a susține siguranța emoțională a elevilor?
- Ce planuri am pentru a preveni și a gestiona conflictele emoționale în clasă?
- Care sunt acele momente în care elevii mei pot avea nevoie de sprijin emoțional și cum pot fi eu acolo pentru ei în acele momente?
Simina
Posted at 12:18h, 05 februarieÎn primul rand ma asigur ca sunt eu BINE, apoi cu siguranță ii voi putea sprijini pe ceilalți indiferent de situația care le provoacă nesiguranță emoțională.
Corina Diana Comșa
Posted at 14:45h, 06 februarieSunt în deplin acord cu dumneavoastră.
NICOLESCU MARILENA
Posted at 14:26h, 05 februarie1. Frica de abandon, neîncrederea în sine.
2. Să îmi laud elevii, pentru a le reda încrederea în ei.
3. Să îi încurajez să colaboreze cu colegii.
4. Să îi determin să își spună părerea despre ceea ce simt, despre emoțiile trăite.
5. Prin lucru la clasă în grup/ pe echipe, prin participarea la activități extrașcolare și extraccuriculare.
6. Să gestionez situațiile în care există situații conflictuale între elevi, prin comunicarea cu aceștia.
7. La verificări și examene, precum și la spectacolele/recitalurile pe care le susțin elevii mei, voi fi prezentă cu o vorbă de încurajare și cu sfaturi de înlăturare a emoțiilor prin recunoașterea acestora și prin diferite exerciții de respirație sau de meditație.
Mady
Posted at 16:17h, 05 februarieCe anume aș putea face pentru a-i ajuta pe elevii mei să își gestioneze emoțiile și să se simtă mai în siguranță?
Să empatizez zilnic cu eprin activitati pe placul lor.
Fainarea Alina
Posted at 16:40h, 05 februarieEu am creeat un spațiu de siguranță în clasă, unde copiii pot merge când simt o emoție puternica care le afectează dispoziția afectivă. În acest spațiu există emoțiile sub forma de emoji, iar acestea au atașat un suport pe care pot fi prinse niste carlige cu numele copiilor. Fiecare elev dimineața își pune carligul cu numele lui in dreptul emoție pe care o resimte. Exista si un semafor care te invita la reflecție: calmează, gândește, acționează. De-asemenea avem și un panou cu mesaje inimoase unde copii pot primi de la dna sau de la învățătoare mesaje de încurajare.
Corina Diana Comșa
Posted at 14:44h, 06 februarieLipsa stimei de sine poate să sape adânc în siguranța emoțională a oricui, darămite a unui copil. De aceea, un profesor ar trebui înainte de toate să cunoască povestea fiecărui copil și apoi să se adapteze nevoilor emoționale ale acestuia atunci când creează spațiul de învățare. A te simți confortabil și în siguranță înseamnă să te simți văzut, auzit, să simți că ești luat în considerare cu înțelegere chiar și atunci când greșești. Și un lucru simplu pe care îl poate face profesorul în această privință este să se contecteze vizual și auditiv cu elevii săi de fiecare dată când intră în clasă. Să fie prezent și să arate că îi pasă. Când profesorului îi pasă, elevul găsește în profesor portul liniștit în care să se retragă de pe marea învolburată a emoțiilor, ca să își recapete echilibrul interior. Când profesorul ascultă cu adevărat, se îmbunătățește comunicarea atât cu elevii, cât și cu colegii profesori, căci ascultarea este ușa pe care intră bunăvoința, răbdarea, empatia… Conflictele își găsesc soluția într-un mediu în care cei implicați învață cu timpul să își gestioneze emoțiile, să asculte mai mult. Uneori, copiii au nevoie doar de prezența noastră, a adulților. Simplul fapt că suntem acolo le dă puterea să revină la echilibru. Alteori au nevoie de intervenția noastră ca judecători de pace, acei adulți ale căror valori morale manifestate aduc echilibrul. Și mai există situații în care adulții au rostul doar de a îndruma și de a monitoriza descoperirea celei mai bule alegeri de cître copiii implicați în conflict. Ce bine ar fi să le putem face pe toate acestea!