Psihologia pozitivă în educație: cum pot folosi profesorii Modelul PERMA pentru bunăstare și succes

Psihologia pozitivă este o ramură a psihologiei care studiază factorii și procesele care contribuie la bunăstarea, fericirea și funcționarea optimă la nivel personal și comunitar. Spre deosebire de psihologia tradițională, care se concentrează adesea pe diagnosticarea și tratarea problemelor mintale, psihologia pozitivă explorează aspectele pozitive ale vieții, precum:

• Emoțiile pozitive – fericirea, recunoștința, speranța, entuziasmul
• Potențialul uman – punctele forte, talentele, reziliența
• Relațiile sănătoase – conexiunile autentice, empatia, sprijinul social
• Sensul și scopul în viață – valorile personale, contribuția la binele comun
• Realizările și dezvoltarea personală – creșterea profesională, atingerea obiectivelor

MODELUL PERMA

În esență, psihologia pozitivă nu ignoră dificultățile, ci încurajează dezvoltarea resurselor interioare pentru a face față provocărilor și a trăi o viață mai echilibrată și mai împlinită.

Această abordare a fost popularizată de psihologul Martin Seligman, care a dezvoltat modelul PERMA, descriind cinci factori esențiali pentru o viață împlinită:

• P (Positive emotions) – Emoții pozitive
• E (Engagement) – Implicare în activități care ne captivează
• R (Relationships) – Relații sănătoase și sprijin social
• M (Meaning) – Un scop în viață
• A (Accomplishments) – Progres și realizări

1️. P – Positive Emotions (Emoții pozitive)

Se referă la experimentarea și cultivarea emoțiilor pozitive precum bucuria, recunoștința, speranța, mulțumirea, inspirația sau iubirea, pentru că reduc efectele stresului și sprijină sănătatea fizică și mintală.

Exemple:

• Începerea zilei cu un gând pozitiv – Un profesor poate începe ora cu o scurtă reflecție sau un mesaj inspirațional pentru elevi.
• Recunoașterea progresului elevilor – Atunci când un elev face progrese, profesorul poate evidenția acest lucru, creând un mediu de încurajare.
• Momentul „aha!” – Bucuria de a vedea elevii înțelegând un concept dificil poate fi o sursă de satisfacție profesională.
• Colaborarea cu colegii – O conversație prietenoasă în sala profesorilor sau o apreciere din partea unui coleg poate aduce un plus de energie pozitivă.

Cum poți cultiva emoțiile pozitive?

• Practică recunoștința – notează zilnic 3 lucruri pentru care ești recunoscător.
• Trăiește în momentul prezent – fii conștient și bucură-te de micile plăceri ale vieții.
• Canalizează-ți atenția pe soluții, nu doar pe probleme – schimbarea perspectivei asupra situațiilor dificile.
• Expune-te la situații pozitive – muzică, artă, natură sau oameni care îți aduc bucurie.

2️. E – Engagement (Implicare în activități care ne captivează)

Se referă la starea de „flow”, respectiv acele momente când ești atât de absorbit de o activitate încât pierzi noțiunea timpului. Aceasta duce la satisfacție și motivație crescută.

Exemple:

• Predare prin metode interactive – Folosirea jocurilor, proiectelor sau discuțiilor deschise pentru a menține atenția elevilor.
• Utilizarea pasiunilor personale în predare – Un profesor pasionat de istorie poate aduce povești fascinante în lecții, iar unul pasionat de tehnologie poate folosi aplicații interactive.
• Flow-ul în predare – Starea în care profesorul este complet absorbit în explicarea unei lecții și nici nu simte când trece timpul.
• Încurajarea curiozității elevilor – Crearea unui mediu în care elevii pun întrebări și sunt activi în procesul de învățare.

Cum poți obține mai multă implicare?

• Descoperă activități care îți plac cu adevărat – fie că este vorba de sport, scris, pictură sau rezolvarea unor probleme complexe.
• Folosește-ți punctele forte – când îți valorifici abilitățile naturale, te implici mai ușor.
• Evită multitasking-ul – concentrează-te pe o singură activitate pentru a intra în „flow”.
• Stabilește provocări adecvate – dacă o sarcină este prea ușoară, te vei plictisi, iar dacă e prea grea, te vei descuraja.

3️. R – Relationships (Relații sănătoase și sprijin social)

Legăturile sociale puternice sunt esențiale pentru fericire și sănătate. Relațiile pozitive oferă sprijin emoțional, reduc stresul și cresc sentimentul de apartenență.

Exemple:

• Ascultarea activă a elevilor – Un profesor care își face timp să asculte preocupările elevilor creează o relație de încredere.
• Colaborare cu alți profesori – Schimbul de idei și resurse cu colegii poate aduce noi perspective și inspirație.
• Susținerea unui elev care întâmpină dificultăți – Oferirea de feedback constructiv și sprijin pentru elevii care au nevoie de ajutor suplimentar.
• Crearea unei comunități de sprijin – Organizarea unor activități extracurriculare sau evenimente unde profesorii, elevii și părinții se pot implica împreună.

Cum poți îmbunătăți relațiile?

• Petrece timp de calitate cu oamenii dragi – fii prezent, ascultă activ și arată empatie.
• Dezvoltă conexiuni autentice – relațiile bazate pe încredere și susținere sunt cele mai valoroase.
• Exprimă aprecierea – recunoaște și validează eforturile și calitățile celor din jur.
• Sprijină-i pe ceilalți – implicarea în comunitate sau susținerea altora îți poate crește și ție satisfacția personală.

4️. M – Meaning (Un scop în viață)

Sensul vieții este legat de a face parte din ceva mai mare decât tine – fie că este vorba de familie, o cauză, o credință, un proiect sau o comunitate.

Exemple:

• Inspirarea elevilor – Un profesor care le arată elevilor că învățarea este valoroasă și că pot realiza lucruri mărețe în viață.
• Găsirea satisfacției în dezvoltarea elevilor – A vedea cum un elev timid devine încrezător sau cum un elev care avea dificultăți începe să aibă rezultate mai bune.
• Implicarea în proiecte educaționale – Participarea la programe de mentorat, voluntariat sau inițiative educaționale care ajută comunitatea.
• Predarea dincolo de materie – Nu doar transmiterea de informații, ci și dezvoltarea gândirii critice, empatiei și abilităților de viață ale elevilor.

Cum îți poți găsi un scop?

• Explorează ce te pasionează – ce activități îți dau un sentiment de împlinire?
• Contribuie la binele celorlalți – voluntariatul sau ajutorul oferit celor din jur poate crește sentimentul de sens.
• Aliniază-ți acțiunile cu valorile tale – trăiește în conformitate cu ceea ce este important pentru tine.
• Găsește înțeles chiar și în dificultăți – oamenii care reușesc să transforme provocările în lecții au un sentiment mai puternic al scopului.

5️. A – Accomplishments (Progres și realizări)

Realizările personale și profesionale ne oferă un sentiment de competență și satisfacție. Important nu este doar succesul final, ci și progresul constant.

Exemple:

• Progresul elevilor – O mare realizare este atunci când un profesor vede că elevii săi și-au îmbunătățit rezultatele la un anumit subiect.
• Obținerea unei certificări sau participarea la cursuri de formare –
• Dezvoltarea continuă a competențelor pentru a deveni un profesor mai bun.
• Crearea unui proiect educațional de succes – Implementarea unui club, a unui program de mentorat sau a unei metode noi de predare.
• Feedback pozitiv din partea elevilor sau părinților – Aprecierea din partea celor din jur poate fi o motivație puternică pentru profesori.

Cum poți cultiva realizările?

• Setează-ți obiective clare și realiste – definește-ți direcția și acționează pas cu pas.
• Sărbătorește micile victorii – fiecare progres contează, nu doar rezultatul final.
• Adoptă o mentalitate de creștere – învață din greșeli și privește eșecurile ca pe oportunități de învățare.
• Menține disciplina și perseverența – succesul vine din acțiuni constante, nu doar din motivația de moment.

MIT vs Realitate

1️. „Psihologia pozitivă înseamnă doar gândire pozitivă”
Mit: Trebuie să fii mereu optimist și să vezi doar partea bună a lucrurilor.
Realitate: Psihologia pozitivă nu ignoră emoțiile negative sau dificultățile, ci promovează un echilibru sănătos între realism și optimism. Este despre dezvoltarea rezilienței, nu despre negarea problemelor.

2️. „Dacă aplici principiile psihologiei pozitive, vei fi fericit tot timpul”
Mit: Există o rețetă universală pentru fericire.
Realitate: Fericirea este subiectivă și fluctuantă. Psihologia pozitivă nu promite fericire constantă, ci te ajută să găsești sens și satisfacție pe termen lung, chiar și în momente dificile.

3️. „Psihologia pozitivă ignoră problemele mintale”
Mit: Este o abordare superficială care evită suferința reală.
Realitate: Psihologia pozitivă nu înlocuiește curentul tradițional, ci îl completează. Ea ajută oamenii să-și dezvolte resursele interioare pentru a face față dificultăților, dar nu neagă existența depresiei, anxietății sau altor tulburări. Poți găsi resurse și putere în momentul în care te confrunți cu o problemă de sănătate mintală, aceasta este reziliența emoțională, centrală în psihologia pozitivă.